Contempland la aceasta viata
Am ales a crede in tacere
Ca si rod al acestei lumi,
Ca si sens al vietii mele.
Drumuri strabatute zilnic
Printre voi copaci cu ramuri grele,
Mi-au daruit putine clipe
Sa pot visa si crede-n stele.
Iubiri ce au smuls din mine
Inima ce imi vorbea frumos
S-au uitat ca pe un vis trecut
Trezindu-ma singur si pe jos.
Nici moartea fior in mine nu sadeste,
Ar fi simtire si poate alinare.
Tot eu ratacesc in povestea
Ce o scriu cu cerneala amara a lacrimilor tale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu